PAD te acoperă pentru trei evenimente: cutremur, inundație produsă de un fenomen natural și alunecare de teren. Pagubele obișnuite dintr-o casă, de la o țeavă spartă la un furt, rămân în afara ei. Pentru ele există asigurarea facultativă de locuință.
PAD: trei riscuri și o sumă fixă
PAD (polița de asigurare a locuinței împotriva dezastrelor naturale) e obligatorie prin lege pentru orice locuință și acoperă strict:
- cutremurul;
- inundațiile din cauze naturale;
- alunecările de teren.
Suma asigurată e fixată prin lege: 100.000 de lei pentru o locuință de tip A (beton armat, metal, lemn, piatră sau cărămidă arsă) și 50.000 de lei pentru una de tip B (cărămidă nearsă sau alte materiale netratate). Prima e tot fixă, 130 de lei pe an la tipul A și 50 de lei la tipul B.
De reținut: PAD plătește doar pentru clădire. Mobila, electrocasnicele și celelalte bunuri din casă nu sunt acoperite, nici măcar la cutremur.
Pagubele pe care PAD nu le plătește
Să zicem că o țeavă cedează noaptea și apa ajunge până în apartamentul vecinului de dedesubt. PAD nu plătește nici reparația ta, nici pe a lui, pentru că inundația nu vine dintr-un fenomen natural.
În afara PAD rămân și incendiul, explozia, furtul prin efracție, vandalismul, furtuna și grindina care strică acoperișul, precum și avariile la instalația electrică și la electrocasnice.
Ce adaugă o poliță facultativă
Asigurarea facultativă de locuință e voluntară, iar riscurile și sumele asigurate le alegi tu. Sumele se stabilesc după valoarea locuinței și a bunurilor tale, fără plafonul fix din PAD.
Ce acoperă, de regulă:
- Riscurile clădirii: incendiu, explozie, trăsnet, furtună, grindină, greutatea zăpezii pe acoperiș, apa scursă din țevi și instalații, avariile accidentale la instalații.
- Furtul prin efracție, tâlhăria și vandalismul.
- Bunurile din interior (mobilă, electronice, electrocasnice), dacă le incluzi în poliță.
- Răspunderea civilă față de vecini, pentru paguba pe care o produci în locuința lor.
Polița se potrivește pe locuința ta
La o casă cu grădină și anexe contează acoperișul, anexele și furtul. La un apartament de la etaj, riscul de inundație vine mai degrabă de la vecini decât de la ploaie. Dacă ai echipamente scumpe sau bijuterii, verifici limitele pe care polița le pune pentru ele.
Poți asigura doar clădirea (pereți, acoperiș, instalații) sau și conținutul (mobilă, aparatură, bunuri personale). Așa plătești pentru riscurile care chiar te privesc.
Cum lucrează PAD și facultativa împreună
Legea leagă cele două polițe. Un asigurător nu îți poate încheia o asigurare facultativă pentru o locuință fără PAD, cu excepția clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic. La cutremur sau la o inundație naturală plătește întâi PAD, iar facultativa acoperă ce trece peste suma din PAD.
Focul pornit de la un scurtcircuit sau o spargere cât ești în concediu le acoperă doar polița facultativă.
O singură poliță: unele asigurări facultative se încheie în coasigurare cu PAID (Poolul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale), iar un astfel de contract ține loc și de dovada PAD. Întreabă de la început dacă oferta primită e de acest tip.
Spune-ne ce fel de locuință ai, ce suprafață are și ce vrei să acoperi, iar noi îți trimitem ofertele de la asigurătorii parteneri și îți explicăm prin ce diferă.
Vrei o ofertă pentru locuința ta?
Scrie-ne pe WhatsApp și te ajutăm cu ofertele pentru PAD și pentru o poliță facultativă. Pentru mașină, prețul RCA îl vezi în calculator.
